Basha Indonesio.
Di bawah sinar matahari,
Di atas padang rumput hijau,
Kita berlari bebas,
Dalam bahasa cinta yang indah.

Di bawah bintang yang bercahaya,
Di tepi pantai yang berombak,
Kita berdua bersama,
Dalam bahasa asmara yang abadi.

Basha Indonesio,
Indah dan penuh makna,
Dengan kata-kata yang lembut,
Mengalun dalam hati yang bahagia.

Pensé que la gente solo México y latinoamericana ya les aburriría los poemas. Pero creo que es universal el problema.

Puro espectadores y no seguidores.

En un escenario de luces brillantes,
donde las miradas se encuentran ausentes,
las publicaciones fluyen en el aire,
mientras los espectadores vagan sin rumbo.

Son meros espectadores, sin compromiso,
que observan desde la distancia, sin aviso,
sus ojos se posan en cada publicación,
pero su presencia no deja huella en el corazón.

Aunque no sean seguidores leales,
su presencia no es en vano, no es desleal,
cada mirada, cada interacción,
puede despertar emociones en el rincón.

No subestimes el poder de tus palabras,
aunque no todos sean seguidores en tus jornadas,
cada espectador, cada mirada fugaz,
puede ser el inicio de algo más.

Así que sigue compartiendo tu esencia,
sin importar la falta de seguidores en tu existencia,
saborea cada instante, cada interacción,
pues cada espectador puede ser una inspiración.

En el escenario de la vida, cada espectador cuenta,
cada mirada, cada interacción, no se desalienta,
así que sigue adelante, sigue compartiendo,
que tus publicaciones lleguen a todos los rincones del universo sin detenimiento.

Couleurs.
Dans un monde de rêves et de couleurs,
S'épanouit la beauté des fleurs.
Le vent murmure une douce mélodie,
Et la nature danse avec harmonie.

Le soleil brille de mille feux,
Et caresse la peau des amoureux.
Les étoiles scintillent dans le ciel,
Et illuminent nos rêves éternels.

Dans ce doux paysage enchanté,
L'amour et la joie sont à jamais liés.
Sous le ciel bleu, notre cœur s'envole,
Et nous emporte vers un bonheur sans parole.

LUMINA (PHOTO)
Pe cerul înstelat, stelele luminează cu dor,
Creând un spectacol divin, în adâncul seninelor zări,
În întunericul nopții, ele strălucesc cu har,
Aducând alinare și speranță în sufletele noastre amare.
Lumina lor aduce alinare și pace,
În întuneric, în inimi, lasă o urmă face.
Fiecare stea, un univers de strălucire,
Ne amintește că frumusețea e o fericire.

În nopți senine, când cerul se deschide,
Stelele dansează, într-un joc neînfrânt,
Ne încântă privirea, ne umplu de iubire,
Și ne inspiră să visăm, să fim curajoși și înflăcărați.

Fiecare stea, o poveste nespusă,
Călătorește prin spațiu, pe aripile vântului,
În ochii noștri, rămân amintiri nebănuite,
De clipe de fericire, de clipe de mister și întuneric.

Așa că priviți cerul și admirați frumusețea,
Stelele strălucesc, într-o simfonie cerească,
În rime și în versuri, aduc magie și poezie,
Pe cerul înstelat, petreceri ale iubirii veșnice.